Get Your IP

OK, I’m back! Recunoaşte, am fost blând cu inboxul tău. L-am menajat, l-am răsfăţat, i-am uitat numele şi m-am făcut că nu-l văd licarind la mine în fişa postului. I-am dat vară cât cuprinde şi ţi l-am trimis în concediu. Fără plată, dar tot concediu se cheamă. Dar acum, că m-am întors (şi, nah, am fost şi eu dus, ca tot omul - între noi fie vorba, puţin dus sunt şi acuma!), ei bine, dacă tot m-am întors ţi-am adus cevaaaaaa…. Iţi dau voie sa alegi din trei lucruri: unul maaare şi bun de purtat la ocazii rare de tot, cu instincte nocturne şi cu mare apetit pentru bliţuri, altul mijlociu şi casual, ca un pulover moale dăruit de cineva cu inima bună, şi al treilea, mai mic, dar rafinat ca o bula de şampanie într-o şoaptă la ureche. Ce să fie, huh? Dar zic sa tragem cu ochiul:

În cutia numarul unu (da, aia care ocupă toată parcarea din faţa blocului, ba ce zic eu, pare că umple o piaţă întreagă) e ditamai scena etajată, calitate extra, verificată prin Paris, Chicago, Berlin, Cairo, Shanghai, în fine, tot felul de cătune planetare. Pe scenă am aşezat o duzină de artişti cu Chopin în cap şi cu Rockul în mâini, iar de sub cortină am scos peste zece dansatori care ştiu al naibii de bine cum să definească termenul de “contemporan”. Dacă ai dubii, stai să vezi cum se pune rockul la inima lui Chopin şi pasul dansatorilor la mintea luminilor şi a artificiilor. Căci, da, e cazul sa sufli în lumanari. Si sa aduci confetti. E seara Rock Loves Chopin, (şi eu te iubesc pe tine, că altfel nu aduceam ditamai cadoul cu mine, nu?), iar seara de 18 septembrie, de la ora 21.00, din Piata Constitutiei, o sa fie momentul în care o să împrăştiem cu dragoste, dans, lumini şi muzică. Că tot sunt Zilele Bucureştiului în plin An Chopin, nu?

În cutia cu numărul trei (nuuuu, nu am uitat de numărul doi, ai să vezi) e cu totul altceva. Luceşte discret, precum portiera unei limuzine de lux, nu-i aşa? Normal, este un pian! Aş zice că unul al naibii de bun dacă are pretenţia să-l gâdile la clape un artist precum Leszek Możdżer. Ha, îl recunoşti pe artist, nu? Exaaaact, era şi în cutia cu numărul unu, alături de ceilalţi artişti!  :grin:  Doar ca acum e doar el. Şi tu! În Green Hours, pe 19 septembrie, de la ora 20.00. Aşa, ca un final relaxant şi elegant pentru un oraş care are mare nevoie să-şi serbeze zilele cu stil.

Şi uite-aşa ajung la cutia cu numarul doi. Cea de care credeai că am uitat. Patru figurine, care ne oferă un fel de “zeama soacrei”. Mai ca ţi-ar veni să ţopăi asa de ethno le este jazzul. Şi să bei din cană de lut, daca asta s-ar putea la Green Hours, în seara de 22 septembrie, de la ora 20.00. Eu zic să fii acolo. Altfel te pun să-i fugăreşti până în Chişinău, iar ei ajung acolo abia pe 24 septembrie. Bester Quartet in their best mood!

Cam astea ar fi cadourile mele. Semănate de cu toamna trecută, verificate în primăvară, lăsate la copt peste vară şi culese acum. De mine pentru tine. Şi ştii ceva? Nu e musai să alegi. Le poţi lua pe toate. Că mai avem…

Cu drag,

IP